SARBATORILE LA ROMANI 5 5 13

SARBATORILE LA ROMANI

Pagina 7 din 9 Inapoi  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea la data de Dum 28 Mar - 12:19

Rezumarea primului mesaj :

FLORIILE
Sarbatoare cunoscuta si sub denumirea de Duminica Floriilor sau Duminica Stalpilor.
Floriile se serbeaza cu o saptamana inainte de Paste si simbolizeaza Intrarea Domnului in Ierusalim, iar pentru toti credinciosii, incepand cu acesta data pana la Paste, incepe Saptamana Patimilor.
Aceasta sarbatoare poarta numele de Florii, deoarece Iisus Hristos a fost intampinat in Ierusalim cu flori si cu ramuri de finic si de maslin.
Credinciosii duc simbolic la biserica ramuri de salcie si flori pentru a le sfinti, deoarece incepand cu acesta zi toate florile si toti pomii incep sa infloreasca.
La slujba de Florii, toti slujitorii bisericii tin in maini alaturi de aceste flori si crengi de salcie si o lumanare aprinsa ca simbol al biruintei vietii importiva mortii.
- Se spune ca asa cum va fi ziua de Florii asa va fi si ziua de Paste.
- Fetele, pentru a-si visa ursitul, pun seara sub perna busuioc sfintit.
- Pentru a ne apara de boli e bine ca atunci cand se va face baie, in apa sa se puna si cateva flori sfintite.
- Nu este bine ca in ziua de Florii sa se spele pe cap, pentru a nu albii.
- In aceasta perioada infloresc urzicile, si nu mai sunt bune de mancat.
- Cei care se impartasesc in Duminica Floriilor li se vor indepli dorintele.


Sursa: http://www.topfeminin.ro/monden/eveniment/floriile

pitulicea
6
6


Sus In jos


Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  aella la data de Mier 19 Iun - 14:23

Dragaica sau Sanzienele

In ziua de 24 iunie a fiecarui an bisericesc, Biserica Ortodoxa face pomenirea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, cunoscuta in popor si cu denumirea de Dragaica sau Sanziene.

Biserica Ortodoxa serbeaza de obicei ziua mortii sfintilor, ca ziua lor de nastere. Numai Maica Domnului si Sfantul Ioan Botezatorul fac exceptie de la aceasta regula; ei au privilegiul de a li se sarbatori atat zamislirea (23 septembrie, 9 decembrie) si nasterea (8 septembrie, 24 iunie), cat si alte evenimente din viata lor (ca Bunavestire, Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul).

Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul are un temei biblic, pentru ca evenimentul amintit este consemnat de Sfantul Evanghelist Luca cu amanunte in Evanghelia Sa. Nasterea aceasta a avut loc cu sase luni inainte de cea a Domnului lisus Hristos. Sarbatoarea apare atestata documentar in secolele IV-V, cand se fixeaza definitiv si data Craciunului.

Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, la 24 iunie, se pare ca a fost instituita dupa unii cercetatori, spre a inlocui sarbatorile pagane, cu caracter agricol sau naturist, din epoca solstitiului de vara (22-23 iunie).

Dragaica, Sanzienele in traditia populara

In calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscuta sub denumirea de Sanziene sau Dragaica.

Desi sunt asociate sarbatorii crestine a Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul si a Aducerii Moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, Sanzienele isi au originea intr-un stravechi cult solar. Denumirea este preluata probabil, de la Sancta Diana, zeita silvestra. Sanzienele erau considerate, inca din vremea lui Cantemir, ca reprezentari fitomorfe (Florile de Sanziene) si divinitati antropomorfe. In credinta populara, Sanzienele erau considerate a fi niste femei frumoase, niste adevarate preotese ale soarelui, divinitati nocturne ascunse prin padurile intunecate, neumblate de om.

Nu este exclus ca in vremuri indepartate populatia din munti sa se fi intalnit la momentele solstitiale (Sanzienele) sau echinoctiale pentru a savarsi ritualuri inchinate Soarelui. Megalitii din Muntii Calimani pe care s-au descoperit insemne solare (rozete, soarele antropomorfizat), pot fi marturii in acest sens.

Conform traditiei, Sanzienele plutesc in aer sau umbla pe pamant in noaptea de 23 spre 24 iunie, canta si danseaza, impart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile casatorite, inmultesc animalele si pasarile, umplu de leac si miros florile si tamaduiesc bolile si suferintele oamenilor.

Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentari fantastice aducatoare de rele, Sanzienele sunt zane bune. Dar ele pot deveni si forte daunatoare, lovindu-i pe cei pacatosi cu "lantul Sanzienelor", pot starni din senin si vijelii, pot aduce grindina, lasand campul fara de rod si florile fara de leac.

In ajunul sau in ziua de Sanziene se intalneau practici si obiceiuri de divinatie, de aflare a ursitei si a norocului in gospodarie.

In dimineata de Sanziene inainte de rasaritul soarelui oamenii strangeau buchete de Sanziene pe care le impleteau in coronite si le aruncau pe acoperisul caselor. Se considera ca omul va trai mult in cazul in care coronita ramanea pe casa sau, dimpotriva ca va muri repede, atunci cand coronita aluneca spre marginea acoperisului sau cadea de pe acoperis.

Fetele strangeau flori de Sanziene pentru a le pune sub perna, in noaptea premergatoare sarbatoarii, in credinta ca isi vor visa ursitul. In unele zone fetele isi faceau coronite din Sanziene pe care le lasau peste noapte in gradini sau in locuri curate. Daca dimineata gaseau coronitele pline de roua, era semn sigur de maritis in vara care incepea.

Gospodarii incercau sa afle care le va fi norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de Sanziene, in seara din ajunul sarbatorii agatau cununi de Sanziene la coltul casei orientat catre rasarit si daca, a doua zi, in coronite erau prinse par de la anumite animale, sau puf / pene de la pasari considerau ca anul va fi bun mai ales pentru acestea.

Florile culese in ziua de Sanziene prinse in coronite sau legate in forma de cruce, erau duse la biserica pentru a fi sfintite si erau pastrate, apoi, pentru diverse practici magice.

Sarbatoarea Sanzienelor care marcheaza mijlocul verii, era considerata si momentul optim pentru culegerea plantelor de leac.

Tot acum se faceau previziuni meteorologice: in functie de momentul in care rasarea Constelatia Gainusei, se determina perioada prielnica pentru semanatul graului de toamna.

Sarbatoarea Sanzienelor mai este cunoscuta in popor si sub denumirea de Amutitul Cucului. Se crede ca daca cucul inceteaza sa cante inainte de Sanziene, inseamna ca vara va fi secetoasa.

Pentru a fi sanatosi si avea spor in munca, in acest moment de inceput al secerisului, oamenii se incingeau peste sale cu tulpini de cicoare.

Pentru a fi placute feciorilor, fetele se spalau pe cap, in aceasta zi cu fiertura de iarba mare. Pentru a scapa de boli, fetele si nevestele se scaldau ritual in ape curgatoare iar pentru a se umple de fertilitate, femeile se tavaleau dezbracate in roua, dimineata, inainte de rasaritul Soarelui.

Pentru alungarea spiritelor malefice se aprindeau focuri in care se aruncau substante puternic mirositoare, se buciuma si se striga in jurul focurilor.

In unele sate din sud-vestul Bucovinei, putea fi intalnit, cu ani in urma, obiceiul "boului instrutat". In cadrul ceremonialului, masca taurina murea si renastea simbolic la acest inceput de timp calendaristic.

Pentru pomenirea mortilor se fac pomeni imbelsugate si se pun flori mirositoare pe morminte.

De Sanziene au loc balciuri si iarmaroace. Acestea erau in trecut un bun prilej pentru intalnirea tinerilor in vederea casatoriei. Printre cele mai renumite targuri se numara cele de la Buzau, Focsani, Campulung Muscel, Buda, din judetul Vrancea, Ipatesti, judetul Olt, Pitesti, Carbunesti, judetul Olt, Giurgeni, judetul Ialomita, Brosteni, judetul Mehedinti) si, cel mai cunoscut, Targul de Fete de pe Muntele Gaina.

aella
6
6


Sus In jos

Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  aella la data de Sam 22 Iun - 9:38

Ast─âzi, cre┼čtinii s─ârb─âtoresc Mo┼čii de Var─â, zi ├«n care se ├«mpart vase ┼či preparate ca s─â scapi de furtuni sau dezastre naturale. ├Änaintea Duminicii Rusaliilor, a Pogor├órii Duhului Sf├ónt numit─â Mo┼čii de Var─â sau Mo┼čii cire┼čelor, o s─ârb─âtoare
cu semnifica┼úii deosebite. Cu acest prilej, se organizeaz─â t├órguri mari, aprovizionate cu vase de lut, cu obiecte tradi┼úionale ┼či cu alimente, necesare preg─âtirii parastaselor. Tradi┼úia spune c─â ├«ncep├ónd cu Joia Mare din S─âpt─âm├óna Patimilor ┼či p├ón─â la Rusalii, cerul, raiul ┼či iadul sunt deschise. ├Än acest interval, sufletele mor┼úilor au c─âl─âtorit libere, timp de 50 de zile, prin locurile unde au tr─âit, iar acum ele sunt triste pentru c─â trebuie s─â se re├«ntoarc─â ├«n lumea de dincolo, p─âr─âsindu-i pe cei dragi.┬á
Tradiţii pentru Sâmbăta Rusaliilor
Din vremuri ├«ndep─ârtate, la s─ârb─âtoarea Mo┼čilor de Var─â se ├«mplinesc ritualuri speciale, care ├«ncep din diminea┼úa S├ómbetei Rusaliilor. La slujba de pomenire, se duc la biseric─â, pentru binecuv├óntare, coliv─â, colaci, vin ┼či cire┼če. Ritualul ├«nceput ├«n biserici continu─â ├«n cimitire, unde mormintele sunt cur─â┼úate ┼či ├«mpodobite cu flori de tei ┼či frunze de nuc. Aici, credincio┼čii aprind lum├ón─âri, care vor arde pe parcursul ritualului de pomenire, dau de poman─â vase de lut, de por┼úelan sau de lemn, c─âni ├«mpodobite la toart─â cu flori de tei ┼či umplute cu lapte, cu vin sau cu cire┼če. Tradi┼úia spune c─â mor┼úii care nu primesc nimic de poman─â, se retag tri┼čti ├«n morminte ┼úin├ónd ├«n bra┼úe crengi cu flori de tei.┬á La por┼úile cimitirelor se ├«ntind mese ├«nc─ârcate cu colaci, cu coliv─â ┼či cu sticle de vin, ├«mpodobite cu multe flori. Astfel de ofrande se ├«mpart ├«n cimitire ┼či ├«n Duminica Rusaliilor numit─â ┼či Duminica Pogor├órii Duhului Sf├ót sau a Cincizecimii, pentru c─â evenimentul religios este or├ónduit la 50 de zile de la ├Änvierea lui Hristos.┬á

aella
6
6


Sus In jos

Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea la data de Sam 22 Iun - 9:52

Tradi┼úia spune c─â mor┼úii care nu primesc nimic de poman─â, se retag tri┼čti ├«n morminte ┼úin├ónd ├«n bra┼úe crengi cu flori de tei.

Bunica mea o sa se retraga trista in mormant? Crying or Very sadCrying or Very sad

pitulicea
6
6


Sus In jos

Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  aella la data de Mar 6 Aug - 9:29

SCHIMBAREA LA FAŢĂ a lui Iisus Hristos are ca semnificaţie momentul în care apostolii Mântuitorului, aflaţi pe muntele Tabor, s-au convins că acesta nu este doar un prooroc al lui Dumnezeu, ci Fiul Său.
Pe muntele Tabor, pe c├ónd Iisus se ruga, apostolii, mole┼či┼úi de somn, tresar deodat─â la o priveli┼čte nemaiv─âzut─â: chipul M├óntuitorului s-a f─âcut altul, fa┼úa Lui str─âlucea ca soarele, iar hainele Lui se f─âcuser─â albe c─â z─âpada. Dar, imediat, au parte de un lucru ┼či mai neobi┼čnuit: ├«n aceast─â lumin─â, doi b─ârba┼úi stau de vorba cu Iisus despre patima ┼či moartea Sa ├«n Ierusalim. Este vorba despre marii prooroci ai Vechiului Testament, Moise ┼či Ilie. Semnifica┼úia tainic─â a acestei s─ârb─âtori este vederea lui Dumnezeu ┼či transfigurarea omului, posibilitatea lui de a se ├«ndumnezei ├«nc─â din via┼úa aceasta.
├Än popor, aceast─â s─ârb─âtoare este pr─âznuit─â pe data de 6 august ┼či este privit─â ┼či ca ├«nceputul toamnei.
Schimbarea la Fa┼ú─â mai este numit─â ├«n popor ┼či Obrejenia, denumire ce vine din slavon─â ┼či ├«nseamn─â transformare, schimbare. Denumirea ├«n limb─â greaca a s─ârb─âtorii este Metamorphosis (transfigurarea). Sf├óntul Antim Ivireanul o nume┼čte sugestiv Dumnezeiasca ├Änfrumuse┼úare a lui Hristos.
SCHIMBAREA LA FA┼ó─é├Än satele rom├óne┼čti ├«nc─â mai este p─âstrat viu spiritul acestei s─ârb─âtori, de care sunt legate o serie ├«ntreag─â de obiceiuri, tradi┼úii ┼či supersti┼úii.
Se spune c─â aceia care nu ┼úin aceast─â s─ârb─âtoare vor fi usca┼úi ┼či g─âlbeji┼úi ca florile care de acum ├«ncep s─â se ve┼čtejeasc─â. Cine spal─â haine ├«n aceast─â zi va fi n─âp─âdit de p─âduchi ┼či plo┼čni┼úe. Fetelor care se spal─â ├«n aceast─â zi nu le mai cre┼čte p─ârul, a┼ča cum nu mai cre┼čte iarba.
Despre oamenii care nu-┼či v─âd umbra capului la r─âs─âritul soarelui, ├«n diminea┼úa zilei, se spune c─â vor muri p├ón─â la sf├ór┼čitul anului.
├Än aceast─â zi nu este bine s─â te cer┼úi cu nimeni ┼či nici s─â fii certat de c─âtre cineva, c─â a┼ča vei fi tot anul. Oamenii care se roag─â ├«n aceast─â zi s─â scape de o patim─â (be┼úie, tutun, preacurvie, etc.) sigur vor fi vindeca┼úi. Femeile ├«ns─ârcinate, dac─â vor ┼úine aceast─â zi, vor avea o na┼čtere u┼čoar─â ┼či copii s─ân─âto┼či.
Biserica a r├ónduit ca, de s─ârb─âtoarea Schimb─ârii la Fa┼ú─â, s─â se fac─â dezlegare la pe┼čte pentru bucuria praznicului, ce are loc ├«n timpul postului Sfintei Marii.
SCHIMBAREA LA FA┼ó─é. ├Än aceast─â perioad─â s─â sfin┼úesc gr─âdinile, boabele de gr├óu pentru sem─ânat, recoltele. Credincio┼čii duc la biseric─â prinoase din roadele pe care le au pentru a fi binecuv├óntate de preot ┼či ├«mp─âr┼úite celor s─ârmani. De asemenea, viii nu trebuie s─â-i uite nici pe cei trecu┼úi ├«n nefiin┼ú─â, ci s─â fac─â poman─â ├«n amintirea ┼či pentru sufletul acestora.
Din 6 august, toamna ├«ncepe s─â-┼či intre treptat, treptat ├«n drepturi. De acum ├«nainte, iarb─â nu mai cre┼čte, p─âs─ârile se preg─âtesc s─â plece spre ┼ú─ârile calde, insectele se preg─âtesc s─â intre ├«n p─âm├ónt. Frunzele copacilor ├«ncep s─â rugineasc─â. Dac─â ├«n Ziua Schimb─ârii la Fa┼ú─â vremea este ├«nsorit─â ┼či pl─âcut─â, toamn─â va fi una roditoare ┼či ├«mbel┼čugat─â. ├Än schimb, dac─â plou─â, toamna va fi una mohor├óta. ├Än popor se spune c─â, dac─â ├«n postul Adormirii Maicii Domnului plou─â mult, iarn─â care va veni va fi una plin─â de ninsori.
SCHIMBAREA LA FA┼ó─é. Este bine ca, p├ón─â la aceast─â dat─â, ┼ú─âranii s─â termine de cosit ┼či de adunat f├ónul. De acum ├«ncolo iarb─â ┼či florile doar ├«mb─âtr├ónesc, diminu├ónd calitatea furajului. Acum se culeg ┼či ultimele plante de leac. ├Än aceast─â zi se poate ├«ncepe ┼či gustatul boabelor de struguri. De┼či ├«nc─â nu sunt coapte ┼či ┼úi se sterpeze┼čte gura de la ele, tradi┼úia le atribuie un rol vindec─âtor ┼či se spune c─â sunt bune de leac pentru cei care au intestinele sensibile.
O veche supersti┼úie spune c─â nu e bine s─â te mai scalzi ├«n apele repezi de munte, c─â apele se r─âcesc, iar cerbii vin s─â le spurce ┼či cre┼čte riscul ├«mboln─âvirilor. Tot de acum este bine s─â nu se mai doarm─â afar─â.
Praznicul Schimbarea la Fa┼ú─â a M├óntuitorului Iisus Hristos este prin excelen┼ú─â s─ârb─âtoarea ├«ndumnezeirii firii omene┼čti ┼či a particip─ârii trupului trec─âtor la bun─ât─â┼úile ve┼čnice.
Cei care au s─ârb─âtorit Schimbarea la Fa┼ú─â a Domnului (noaptea dintre 18-19 august) pe Muntele Tabor povestesc c─â, ├«n timpul Sfintei Liturghii, se coboar─â asupra m─ân─âstirii ortodoxe, un nor luminos, care nu are caracteristicile unui nor obi┼čnuit. Norul apare o singur─â data pe an, ├«ntotdeauna ├«n acela┼či loc, ├«n direc┼úia Nazaretului, ┼či la aceea┼či vreme, p├ón─â noaptea t├órziu.




aella
6
6


Sus In jos

Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea la data de Mar 6 Aug - 9:36

E sarbatoare azi? Neutral  Tot cand sunt cuprinsa de zel si vreau sa muncesc, e sarbatoare.

De azi nu se mai doarme afara? Very Happy Pai nu afara, ci in cort.
O Doamne, ce veste rea e sarbatoarea asta. S-a sfarsit vara si vine iar toamna si iarna Crying or Very sad Crying or Very sad 

pitulicea
6
6


Sus In jos

Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  aella la data de Joi 29 Aug - 10:32

Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul este praznuita pe 29 august.
Este ultima mare sarbatoare din anul bisericesc, pentru ca pe 1 septembrie incepe un nou an. Ziua Taierii capului Sfantului Ioan Botezatorul este o zi de post. Ni se cere sa postim in aceasta zi, pe de o parte ca sa nu ne asemanam cu Irod, care din cauza ospatului fara masura, a cerut ca Salomeea sa-i danseze si drept rasplata i-a oferit capul Sfantului Ioan Botezatorul, iar pe de alta parte, ca sa ne asemanam cu viata infranata a lui Ioan.
Exista persoane care au sustinut ca ziua Taierii Capului Sfantului Ioan Botezatorul prefigureaza Vinerea Patimilor. Si dupa cum postim in fiecare vineri, ca zi a rastignirii Domnului, tot astfel se cuvine sa postim si in aceasta zi.
Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul este o sarbatoare cu semnificatie eshatologica, precum este si Schimbarea la Fata a Domnului si Adormirea Maicii Domnului. Prin Schimbarea la Fata ni se descopera chipul pe care il va avea omul unit cu Hristos - chip de slava, prin Adormirea Maicii Domnului se arata ca cel care L-a purtat pe Hristos se muta de la stricaciune la nestricaciune, in vreme ce prin aceasta sarbatoare ni se reveleaza ca toti cei care nu au fost straini de pocainta vestita de Sfantul Ioan Botezatorul vor ajunge in rai.
Din acest motiv, Sfintii Parinti au randuit ca cele trei sarbatori sa fie praznuite in luna august, ultima luna din anul bisericesc, ca semn ca acest chip al lumii va trece, ca cer nou si pamant nou vor fi (Apocalipsa cap 21).
Sfantul Ioan Botezatorul
Sfantul Ioan Botezatorul s-a nascut in cetatea Orini, in familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendenta a semintiei lui Aaron. Nasterea prorocului Ioan s-a petrecut cu sase luni inaintea nasterii lui Iisus. Nasterea sa a fost vestita de catre ingerul Gavriil lui Zaharia, in timp ce acesta slujea la templu. Pentru ca nu va da crezare celor vestite de ingerul Gavriil, Zaharia va ramane mut pana la punerea numelui fiului sau.
Exista o lunga perioada din viata Sfantului Ioan Botezatorul despre care nu avem informatii. Cunoastem ca s-a retras in pustiu, unde a dus o viata de aspre nevointe, pana in momentul in care a primit porunca sa inceapa sa predice. Rolul lui Ioan nu a fost doar acela de a pregati poporul pentru venirea lui Hristos, ci si acela de a-L descoperi lumii ca Mesia si Fiul lui Dumnezeu.
Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul
Din Evanghelie cunoastem ca Irod, la un ospat prilejuit de sarbatorirea zilei de nastere, a taiat capul Sfantului Ioan Botezatorul, la cererea Irodiadei. In acea vreme, Sfantul Ioan era intemnitat in castelul lui Irod de la Maherus. Ioan il mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era sotia fratelui sau. In ura ei de moarte, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase si placuse oaspetilor si indeosebi lui Irod, sa ceara de la acesta capul Botezatorului ca rasplata.
Capul Sfantului Ioan a avut, dupa traditia Bisericii, o istorie aparte. El a fost de trei ori pierdut si de trei ori aflat. Prima si a doua aflare a capului este sarbatorita pe 24 februarie, iar A treia aflare a capului Sfantului Ioan Botezatorul este praznuita pe 25 mai.
Potrivit traditiei, Sfanta Ioana, femeia dregatorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfantului Ioan Botezatorul din curtea Irodiadei si l-a ingropat la Ierusalim, in muntele Eleonului, intr-un vas de lut.
Dupa un timp, un proprietar bogat si slavit a crezut in Hristos, si lepadand pozitia sociala si toata desertaciunea acestei lumi, s-a facut monah, luandu-si numele de Inochentie. Ca monah, el s-a salasluit chiar la locul unde se afla ingropat capul Botezatorului Ioan. Dorind sa-si zideasca o chilie si o bisericuta, el a sapat adanc si a descoperit un vas de pamant in care se afla un cap. Prin descoperire dumnezeiasca a aflat ca este al lui Ioan Botezatorul. Cand s-a apropiat insa de trecerea la cele vesnice, spre a nu fi gasit si pangarit de paganii ce se inmultisera in zona, el l-a luat si l-a ascuns din nou in pamant, in acelasi loc.
Capul Sfantului Ioan Botezatorul a fost prezent aici pana in vremea Sfintilor Imparati Constantin si Elena, cand Sfantul Ioan Botezatorul s-a aratat unor doi calugari si le-a poruncit sa dezgroape cinstitul sau cap. Aceasta e socotita cea dintai aflare a sfantului cap.
In vreme ce calugarii calatoreau cu capul sfantului intr-un sac, au intalnit un olar si i-au dat acestuia sa duca sacul. Din cauza lenevirii lor, Sfantul Ioan i-a cerut olarului sa fuga de cei doi calugari. Ajuns acasa, olarul s-a bucurat de multe binefaceri datorita prezentei capului prorocului. Cand si-a simtit sfarsitul, olarul a pus capul sfantului intr-o racla si l-a daruit surorii sale. Racla va ajunge in grija lui Eustatiu, un monah arian, care locuia intr-o pestera. Multe minuni se vor petrece la aceasta pestera. Din nefericire, Eustatiu spunea ca datorita puterilor sale sunt prezente minunile, oamenii nestiind ce ascunde in pestera sa. Dupa un timp, Eustatiu, stiind ca va fi trimis in exil, ingroapa capul Sfantului Ioan Botezatorul.
Pestera va fi locuita de niste monahi credinciosi, care vor ridica in apropierea ei o manastire. In anul 452, arhimandritul Marcel, staretul acelei manastiri, a vazut un foc mare la pestera de langa orasul Emesa, in timpul cantarii psalmilor. Asa a aflat in chip minunat capul sfantului. Aceasta este socotita a doua aflare a cinstitului cap al Botezatorului.
In timpul luptei impotriva sfintelor icoane, capul Sfantului Ioan a fost ingropat la Comane, de unde a fost adus in Constantinopol, de catre Sfantul Ignatie (860), in vremea imparatului Mihail. Aceasta este cea de-a treia si cea din urma aflare a cinstitului cap.
Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul - traditii si obiceiuri
In ziua de 29 august, cand praznuim Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul, exista credinta in popor ca nu trebuie sa se foloseasca cutitul, totul se rupea cu mana. In popor se vorbea si de inceperea unui post, numit "de la cruce pana la cruce", un post care tinea pana pe 14 septembrie (Inaltarea Sfintei Cruci), neconsemnat in calendarul crestin, care avea rolul de a-i curati pe cei care au savarsit omoruri sau alte pacate grave.
Tot in popor era intalnita si interdictia de a taia si manca fructe si legume cu forma rotunda, de exemplu pepenele nu era consumat in aceasta zi. Subliniez ca aceste obiceiuri nu au legatura cu Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie, deci, nu trebuie respectate.

eshatologica - este o doctrin─â filosofic─â ╚Öi teologic─â privind posibilitatea existen╚Ťei individuale dup─â moarte - a trebuit sa consult dex-ul.

aella
6
6


Sus In jos

Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  myrk la data de Sam 31 Aug - 14:09

Eshatologia nu trebuie confundat─â cu ÔÇ×sf├ór┼čitul lumiiÔÇť (├«n viziunea cre┼čtin-ortodox─â)

Termenul "eshatologie" provine din limba greac─â ┼či ├«nseamn─â "ultim", "final". Eshatologia este ├«nv─â┼ú─âtura despre realit─â┼úile ultime ale m├óntuirii, adic─â despre instaurarea ├«mp─âr─â┼úiei lui Dumnezeu sau via┼úa veacului ce va s─â vin─â, ca ├«ncoronare a operei r─âscump─âr─âtoare a lui Hristos-├Ämp─âratul, care se manifest─â la sf├ór┼čitul istoriei, plin de slav─â, s─â judece viii ┼či mor┼úii (Efeseni 1, 20-23; I Tesaloniceni 5, 1-11). Eshatologia nu trebuie confundat─â cu "sf├ór┼čitul lumii" ┼či nici nu trebuie limitat─â la descrierea evenimentelor care ├«nso┼úesc a doua venire a lui Hristos, adic─â parusia: ├«nvierea mor┼úilor, judecata, raiul ┼či iadul. Eshatologia se refer─â la o nou─â ordine de existen┼ú─â, la o stare ultim─â de transfigurare, dincolo de istorie, stare care este obiectul rug─âciunii ┼či speran┼úei sau n─âdejdii cre┼čtine: "Vin─â ├«mp─âr─â┼úia Ta" (Matei 6, 10), dar care este deja prezent─â aici ┼či acum, ┼či care confrunt─â istoria actual─â: "├Ämp─âr─â┼úia lui Dumnezeu este ├«n mijlocul vostru" (Lc. 17, 21).
De┼či se ├«nt├ómpl─â la "sf├ór┼čitul" istoriei, ├«mp─âr─â┼úia eshatologic─â nu este rezultatul unui proces istoric. Lumea ├«ncepe din nou av├ónd ca scop nu sf├ór┼čitul, ci eternitatea, ve┼čnicia. De la ├«ntruparea Fiului lui Dumnezeu, lumea este locul manifest─ârii ├«mp─âr─â┼úiei lui Dumnezeu ┼či al transfigur─ârii omului, iar de la Cincizecime, Duhul introduce ┼či men┼úine ├«mp─âr─â┼úia ├«n istorie, schimb├ónd istoricitatea linear─â, cronologic─â, ├«n prezen┼ú─â eshatologic─â, ve┼čnic─â. ├Än acest sens, istoria nu este numai trecut, "anamnesis", ci ┼či anticipare ┼či pregustare real─â a ve┼čniciei. Sau mai bine zis, istoria ┼či eshatologia formeaz─â o unic─â realitate ├«n iconomia m├óntuirii care nu se confund─â cu timpul acesta. ├Än rug─âciunea euharistic─â, din Sf├ónta Liturghie, a doua venire a lui Hristos este invocat─â ca parte din istoria m├óntuirii: "Aduc├óndu-ne aminte, a┼čadar, de aceast─â porunc─â m├óntuitoare ┼či de toate cele ce s-au f─âcut pentru noi: de cruce, de groap─â, de ├«nvierea cea de-a treia zi, de ├«n─âl┼úarea la ceruri, de ┼čederea cea de-a dreapta ┼či de cea de a doua ┼či m─ârita iar─â┼či-venire". Ca adunare liturgic─â, Biserica ├«ns─â┼či este poporul lui Dumnezeu ├«n stare de pelerinaj, ├«n mi┼čcare spre ├Ämp─âr─â┼úia lui Dumnezeu. "C─âci nu avem aici cetate st─ât─âtoare, ci o c─âut─âm pe aceea ce va s─â fie", spune Sf├óntul Apostol Pavel ├«n Epistola c─âtre Evrei, capitolul 13, versetul 14.

myrk
5
5


Sus In jos

Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  aella la data de Sam 31 Aug - 14:11

Multumesc, mare duhovnic Myrk. Pup you 

aella
6
6


Sus In jos

Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  myrk la data de Sam 31 Aug - 14:17

Sa traiesti, fiica duhovniceasca! Smile Cand vii la spovedit? Smile 

myrk
5
5


Sus In jos

Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  aella la data de Sam 14 Sept - 8:28

├Än aceast─â lun─â, ├«n ziua a paisprezecea, pomenirea ├«n─âl┼ú─ârii cinstitei ┼či de via┼ú─â f─âc─âtoarei Cruci: ├Än─âl┼úarea Sfintei Cruci.

Inaltarea Sfintei CruciConstantin cel Mare, ├«nt├óiul ├«mp─ârat al cre┼čtinilor, avea r─âzboi, precum zic unii dintre istorici, la Roma, ├«mpotriva lui Maxen┼úiu, p├ón─â a nu lua ├«mp─âr─â┼úia. Iar al┼úii zic c─â la apa Dun─ârii, ├«mpotriva sci┼úilor.
V─âz├ónd c─â mul┼úimea potrivnicilor era mai mult─â dec├ót oastea lui, era cuprins de nedumerire ┼či fric─â. Atunci i s-a ar─âtat ├«n amiaza zilei semnul Crucii cu stele pe cer, ┼či litere romane ├«mprejurul Crucii, care ┼či acelea erau ├«nchipuite cu stele ┼či ziceau: "├Äntru aceasta vei birui". F─âc├ónd numaidec├ót o cruce de aur, dup─â chipul celei ce i se ar─âtase, ┼či poruncind s─â fie purtat─â ├«naintea osta┼čilor s─âi, au dat r─âzboi cu vr─âjma┼čii, dintre care cei mai mul┼úi au pierit, iar al┼úii au fugit.
Pentru aceasta, g├óndind ├«ntru sine la puterea Celui ce a fost r─âstignit pe Cruce, ┼či crez├ónd c─â Acesta este Adev─âratul Dumnezeu ┼či ├«nt─ârindu-se cu Botezul ├«mpreun─â cu maica sa, a trimis-o la Ierusalim ca s─â g─âseasc─â Crucea lui Hristos. ┼×i a aflat-o ascuns─â, ├«mpreun─â cu celelalte dou─â cruci, pe care fuseser─â r─âstigni┼úi t├ólharii; ┼či nu numai crucile, ci ┼či piroanele le-au aflat. Ne┼čtiind ├«mp─âr─âteasa care ar fi Crucea Domnului, s-a ar─âtat aceasta prin minune. O femeie v─âduv─â moart─â, de care s-a atins Crucea, a ├«nviat; iar celelalte doua cruci ale t├ólharilor nu au ar─âtat nici un semn de minune. Atunci ├«mp─âr─âteasa s-a ├«nchinat ┼či a s─ârutat Crucea, ├«mpreun─â cu toata suita. ┼×i neput├ónd ├«nc─âpea tot poporul s─â se ├«nchine, s-a rugat ca m─âcar s─â o vad─â. Atunci s-a suit Fericitul Macarie, patriarhul Ierusalimului, ┼či a ├«n─âl┼úat deasupra amvonului Cinstita Cruce, si v─âz├ónd-o poporul, a ├«nceput a striga: "Doamne, miluie┼čte!" ┼×i de atunci a ├«nceput a se ┼úine s─ârb─âtoarea ├Än─âl┼ú─ârii Cinstitei Cruci.
Tot în această zi, pomenirea adormirii celui între sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului.
Sfantul Ioan HrisostomSf├óntul Ioan Hrisostomul ("Gur─â de Aur") a r─âposat ├«n aceast─â zi de 14 septembrie, anul 407, ├«n exil, ┼či pentru praznicul Cinstitei Cruci, i s-a mutat slujba ├«n luna noiembrie ├«n 13 zile.
Iar la 27 ianuarie pr─âznuim aducerea moa┼čtelor sale la Constantinopol.
Tot în această zi, pomenirea binecredincioasei împărătese Plachila (Placila).
Aceast─â sf├ónt─â a fost so┼úia ├«mp─âratului Teodosie cel Mare, ┼či petrec├ónd toat─â via┼úa ei ├«ntru dreapta credin┼ú─â, ├«n grij─â ┼či nevoin┼ú─â spre s─âraci, a┼ča s-a mutat c─âtre Domnul.
Tot în această zi, pomenirea celor 170 sfinţi Părinţi, care s-au adunat la sfântul a toată lumea Sinod al VI-lea.
├Än anii 680-681, pe vremea ├«mp─âratului Constantin VI Pogonatul, tat─âl lui Iustinian cel Mic, Riznomitul, c├órma Bisericii Constantinopolului o purta Serghie, ┼či a Bisericii Romei, Agaton. ┼×i s-au adunat la Trula palatului imperial ce se chema Oat, ace┼čtia ┼či trimi┼čii papei Agaton, ai patriarhilor de Ierusalim ┼či Alexandria, trei episcopi occidentali ┼či al┼úi episcopi ┼či P─ârin┼úi din Orient, p├ón─â la num─ârul de 170, ┼či supun├ónd anatemei pe monoteli┼úii: Serghie, Pir, Petru ┼či Pavel, ce fuseser─â episcopi ai Constantinopolului, ┼či pe Macrovie al Antiohiei, pe Chir al Alexandriei, pe Onorie al Romei, pe ┼×tefan ┼či Polihronie ┼či pe cei ce erau la un g├ónd cu d├ón┼čii. Sf├óntul Sinod s-a adunat pe vremea celui mai sus zis Constantin Pogonatul, iar Cartea Canoanelor s-a f─âcut ├«n zilele lui Iustinian, fiul lui.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Papa.
Acest sf├ónt a tr─âit pe vremea ├«mp─âr─â┼úiei lui Maximian ┼či a lui Magnus, ighemonul cet─â┼úii Larandrei din Eparhia Licaoniei. Iar chipul muceniciei sale a fost ├«n multe feluri ├«n timpul c─ârora ┼či-a dat sufletul c─âtre Domnul.
Tot ├«n aceast─â zi, pomenirea Sf├óntului Mucenic Teoclit, care prin sabie s-a s─âv├ór┼čit.
Tot ├«n aceast─â zi, pomenirea Sf├óntului Valerian pruncul, care de sabie s-a s─âv├ór┼čit.
Tot ├«n aceast─â zi, pomenirea Sf├óntului noul cuvios Mucenic Macarie de la M─ân─âstirea Dionisiu (Muntele Athos), care a m─ârturisit ├«n Tesalonic la anul 1525, ┼či a fost ucenic al Sf├óntului Nifon, patriarhul Constantinopolului, ┼či care prin sabie s-a s─âv├ór┼čit.

aella
6
6


Sus In jos

Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea la data de Sam 14 Sept - 9:00

Deci azi e Inaltarea Crucii? Rolling Eyes 
Ce mult e de citit, iar acum n-am timp. Revin mai incolo sa ma pun la curent Smile

pitulicea
6
6


Sus In jos

Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  myrk la data de Sam 26 Oct - 12:05

Sfantul Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir

Sfantul Mare Mucenic Dimitrie este cinstit pe data de 26 octombrie. Din viata sa, inscrisa in Sinaxare, aflam ca a fost fiul prefectului din Tesalonic. Pentru calitatile sale, este numit dupa moartea tatalui sau guvernator al Tesalonicului de catre imparatul Maximian Galeriu (284-311). Datorita faptului ca Dimitrie nu a ascuns ca este crestin, intr-o perioada a persecutiilor, a fost intemnitat. In vremea aceea, crestinii erau trimisi, ca pedeapsa, sa lupte cu gladiatorii. In aceste lupte, crestinii erau victime sigure. Potrivit traditiei, Nestor - un tanar crestin, cere binecuvantarea de la Sfantul Dimitrie sa se lupte cu Lie, gladiatorul favorit al imparatului, pentru a pune capat luptelor sangeroase. Dimitrie il va insemna cu semnul sfintei cruci pe frunte si ii va spune: "Du-te si pe Lie il vei birui, iar pe Hristos Il vei marturisi". Prin rugaciunele Sfantului Dimitrie, Nestor reuseste sa-l invinga pe Lie. La finalul acestei lupte, imparatul Maximian porunceste ca lui Nestor sa i se taie capul, iar Dimitrie sa fie strapuns cu sulitele. Sfantul Mucenic Dimitrie a suferit martiriul la 9 aprilie 304. Trupul lui Dimitrie devine izvorator de mir, vindecator de boli. Ziua de praznuire a sfantului nu este 9 aprilie, cand a murit, ci 26 octombrie, cand sfintele sale moaste au fost aduse din Sirmium (Serbia de azi), unde a fost martirizat, la Tesalonic (Grecia), cetatea favorita a sfantului. Biserica actuala in care se afla moastele Sfantului Mucenic Dimitrie a fost construita la putin timp de la incendiul bisericii ridicate de guvernatorul Leontie, din anii 626-634. A fost transformata in moschee in anul 1493 si redata cultului crestin in 1912.

myrk
5
5


Sus In jos

Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea la data de Sam 26 Oct - 12:22

Ce poveste frumoasa. day dreaming 

pitulicea
6
6


Sus In jos

Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  aella la data de Vin 1 Noi - 13:35

Mosii de toamna - Pomenirea mortilor
Sambata, 2 noiembrie, Biserica Ortodoxa a randuit sa se faca pomenirea mortilor. Pomenirea din aceasta zi, este cunoscuta si sub denumirea de Mosii de toamna. Tinand seama ca nu stim unde se afla cei morti, ne rugam atat pentru cei din iad, cat si pentru cei din rai.
De ce facem pomenire mortilor?
Biserica ii numeste pe cei trecuti in viata de dincolo "adormitiÔÇŁ, termen care are intelesul de stare din care te poti trezi. Ea nu vorbeste de trecere intr-o stare de nefiinta, ci de trecere dintr-un mod de existenta in alt mod de existenta. Hristos ii va darui cuvantului "adormit", intelesul care il asociaza cu invierea. Cand Mantuitorul ajunge in casa lui Iair, a carui fiica, de numai 12 ani, de abia murise, spune: "Nu plangeti; n-a murit, ci doarmeÔÇŁ (Luca: 8,52).
Potrivit Sfintei Scripturi, dupa moarte urmeaza Judecata particulara, in urma careia omul ajunge sa se impartaseasca fie de fericire, fie de suferinta, stari date de modul vietuirii pe pamant (unit cu Dumnezeu sau despartit de El). Aceste stari nu sunt definitive, ele dureaza pana la Judecata Universala, cand va avea loc invierea intregului neam omenesc si cand vor avea loc hotararile finale legate de starea de fericire sau suferinta. Noi ortodocsii ne rugam pentru cei morti, pentru ca avem credinta ca prin rugaciunile noastre, sufletul pentru care ne rugam va ajunge la Judecata universala, intr-o stare mai buna decat aceea cu care s-a despartit de trup.
Sambata, ziua de pomenire a mortilor
Sambata e ziua in care Mantuitorul a stat in mormant cu trupul, iar cu sufletul S-a pogorat la iad, ca sa elibereze din el pe toti dreptii adormiti. Biserica face pomenirea celor adormiti sambata si pentru ca aceasta zi premerge duminicii - ziua Invierii - numita si cea dintai zi a noii creatii sau a opta zi, ziua vesniciei.

aella
6
6


Sus In jos

Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  doro50 la data de Vin 1 Noi - 14:02

Azi, 01,11 nemtii sarbatoresc Allerheiligen, adica Ziua Tuturor Sfintilor, sau Luminatia. . Se viziteaza mormintele celor dragi, ducandu-le flori si lumanari aprinse.

doro50
5
5


Sus In jos

Pagina 7 din 9 Inapoi  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus

- Subiecte similare

Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum